Valuri mari spargandu-se de stancile de la tarmul mari. Soarele cald al primaverii apune peste micul oras .Locul unde a prins viata o prea-frumoasa poveste de iubire...dar valurile nu au facut decat sa risipeasca nisipul.Asa a fost si iubirea lor. Mereu aceeasi, mereu alta, dar acum e prea tarziu pentru ei. Drumurile lor se despart.Se pare ca si drumurile pe care s-au decis sa le urmeze nu se intersecteaza. Nu va uita niciodata.plimbarile cu el pe motor, stand impreuna,asteptand zorile unei noi zile. Nici trandafiri care o asteptau pe veranda nu-i va uita impreuna cu-n bilet, pe care erau vorbe calde, pline de dragoste. Chiar si inelul de logodna...sta acum pe o stanca asteptand.....din pacate asteptarea lui va fii nelimitata.Totul s-a terminat, ce-a fost a fost. Vantul cald al seri ii imprastie suvitele tinerei domnite care sta citind pentru ultima data micul bilet.".........eu nu mai am ce sa-ti ofer. Tu nu mai ai ce sa-mi dai.Te rog nu plange intre noi totul se opreste aici.Trebuie sa plec......" Suspina adanc si da drumul la bilet, randurile de regret se pierd in valurile mari, iar inelul este aruncat si el printre stanci. Din nou valuri spargandu-se,...mii de lacrimi curgand pe stanci.Au fost doar lacrimi de iubire.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu